Ce sunt, de fapt, hemoroizii?
Contrar unei percepții foarte răspândite, hemoroizii nu reprezintă în sine o boală.
Ei sunt structuri anatomice normale ale canalului anal, alcătuite din țesut vascular, conjunctiv și muscular, care contribuie inclusiv la menținerea continenței și la etanșeizarea canalului anal.
Vorbim despre boală hemoroidală atunci când aceste structuri se măresc, se deplasează din poziția normală sau devin simptomatice.
Hemoroizii pot fi:
Hemoroizi interni – situați în interiorul canalului anal. Se pot manifesta prin sângerare și, în stadiile mai avansate, prin prolaps.
Hemoroizi externi – situați sub pielea din jurul anusului. Pot deveni dureroși, în special atunci când apare tromboza hemoroidală.
De ce apare boala hemoroidală?
Nu există întotdeauna o singură cauză. Printre factorii care pot favoriza apariția sau agravarea bolii hemoroidale se numără:
- constipația;
- efortul repetat la defecație;
- statul prelungit pe toaletă;
- episoadele repetate de diaree;
- alimentația săracă în fibre;
- aportul insuficient de lichide;
- sedentarismul;
- excesul ponderal;
- sarcina și nașterea;
- înaintarea în vârstă.
Unul dintre elementele importante este efortul repetat la defecație, deoarece acesta crește presiunea exercitată asupra structurilor vasculare din regiunea anorectală.
Care sunt simptomele?
Boala hemoroidală poate determina:
- sângerare roșu-aprins, de obicei asociată scaunului;
- apariția unei formațiuni sau a unui prolaps la nivel anal;
- mâncărime;
- usturime sau iritație locală;
- secreții;
- dificultăți de igienă;
- senzația de evacuare incompletă;
- disconfort la șezut.
Durerea intensă nu este simptomul caracteristic al hemoroizilor interni necomplicați. Aceasta apare mai ales în tromboza hemoroidală externă, în anumite forme complicate de prolaps sau atunci când coexistă o altă problemă, precum fisura anală.
Clasificarea hemoroizilor interni
Gradul I – hemoroizii nu prolabează.
Gradul II – prolabează în timpul defecației, dar revin spontan în canalul anal.
Gradul III – prolabează și necesită reducere manuală.
Gradul IV – prolapsul este permanent și nu mai poate fi redus.
Tratamentul se stabilește în funcție de grad, simptomatologie și impactul asupra calității vieții.
Endometrioza și simptomele digestive – unde poate apărea confuzia?
Simptomele gastrointestinale sunt frecvent raportate de pacientele cu endometrioză.
Acestea pot include:
- balonare;
- constipație;
- diaree sau alternanță constipație-diaree;
- durere abdominală;
- durere la defecație – dischezie;
- senzația de evacuare incompletă;
- modificări ale tranzitului intestinal.
Un aspect important este că prezența simptomelor digestive nu înseamnă automat existența leziunilor de endometrioză pe intestin.
Studiile au arătat că simptomele gastrointestinale pot fi foarte frecvente în rândul pacientelor cu endometrioză chiar și atunci când nu este identificată infiltrarea intestinală.
De exemplu, într-un studiu care a analizat femei investigate laparoscopic pentru suspiciune de endometrioză, simptomele gastrointestinale au fost mult mai frecvente decât prezența efectivă a leziunilor intestinale.
Prin urmare, tabloul digestiv al pacientei trebuie analizat în ansamblu.
Endometrioza și sindromul de intestin iritabil se pot suprapune
Un alt element important este asocierea dintre endometrioză și sindromul de intestin iritabil (IBS).
O meta-analiză publicatăă în Frontiers in Medicine, care a inclus peste 96.000 de participante, a constatat că pacientele cu endometrioză prezentau aproximativ de trei ori mai multe șanse de a avea sindrom de intestin iritabil comparativ cu femeile fără endometrioză.
Această suprapunere poate complica diagnosticul, deoarece balonarea, constipația, crampele abdominale, diareea și modificările tranzitului pot apărea în ambele situații.
Poate endometrioza să provoace hemoroizi?
Aici este importantă diferențierea dintre asociere și cauzalitate.
În prezent, nu există suficiente dovezi pentru a afirma că endometrioza provoacă direct boala hemoroidală.
Există însă un mecanism indirect plauzibil.
Constipația, dificultatea evacuării și efortul repetat la defecație sunt factori cunoscuți care pot favoriza sau agrava boala hemoroidală.
În același timp, constipația și dificultățile de defecație sunt raportate mai frecvent de pacientele cu endometrioză.
Date provenite inclusiv din studii longitudinale au identificat la femeile cu endometrioză o probabilitate mai mare de raportare a constipației și a hemoroizilor. Acest lucru demonstrează însă o asociere statistică, nu faptul că endometrioza ar produce direct hemoroizi.
Astfel, la unele paciente poate exista un cerc în care:
endometrioza și/sau tulburările funcționale digestive → constipație și evacuare dificilă → efort repetat la defecație → agravarea presiunii asupra regiunii hemoroidale.
Este un posibil mecanism indirect, nu o regulă aplicabilă tuturor pacientelor.
Dar dacă există endometrioză intestinală?
Endometrioza profundă poate afecta intestinul, localizările rectale și rectosigmoidiene fiind printre cele mai importante din punct de vedere clinic.
În aceste situații pot apărea:
- dischezie;
- constipație;
- senzația de evacuare incompletă;
- balonare;
- dureri pelvine;
- modificări ale tranzitului;
- simptome accentuate în anumite momente ale ciclului menstrual.
Un simptom deosebit de relevant este durerea la defecație care se accentuează în apropierea sau în timpul menstruației.
Caracterul ciclic poate ridica suspiciunea de endometrioză, dar nu stabilește singur diagnosticul.
În același timp, este important de știut că simptomele endometriozei nu trebuie să fie obligatoriu ciclice.
De aceea, o pacientă cu endometrioză cunoscută care prezintă simptome anorectale persistente nu ar trebui să presupună automat că acestea sunt provocate fie de hemoroizi, fie de endometrioză.
Este necesar diagnosticul diferențial.
Sângerarea rectală nu trebuie atribuită automat hemoroizilor
Aceasta este una dintre cele mai importante idei.
Nu orice sângerare anală sau rectală este produsă de hemoroizi.
Simptome similare pot apărea în:
- fisura anală;
- abcese și fistule;
- boli inflamatorii intestinale;
- polipi;
- alte afecțiuni colorectale;
- cancer colorectal.
De aceea, sângerarea rectală trebuie evaluată medical, mai ales atunci când este nou apărută, recurentă sau diagnosticul nu este deja stabilit.
Nici în cazul unei paciente diagnosticate cu endometrioză nu trebuie presupus automat că o sângerare rectală este produsă de endometrioză.
Cum se diagnostichează boala hemoroidală?
Diagnosticul se stabilește prin consult proctologic, examinare locală și, atunci când este necesar, anoscopie.
În funcție de vârsta pacientei, antecedente, caracteristicile simptomelor și tipul sângerării, medicul poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv colonoscopie, pentru excluderea altor cauze.
În cazul suspiciunii de endometrioză profundă intestinală, evaluarea este diferită.
Ecografia transvaginală realizată de un medic cu experiență în diagnosticul endometriozei și RMN-ul pelvin efectuat și interpretat corespunzător pot fi utilizate pentru cartografierea bolii profunde.
Cum se tratează hemoroizii?
Tratamentul trebuie individualizat în funcție de gradul bolii și de severitatea simptomelor.
În formele ușoare, managementul urmărește în primul rând normalizarea tranzitului și reducerea efortului la defecație.
Pot fi recomandate:
- un aport adecvat de fibre, adaptat toleranței individuale;
- hidratare corespunzătoare;
- activitate fizică regulată;
- evitarea statului prelungit pe toaletă;
- evitarea efortului excesiv la defecație;
- tratamente medicamentoase pentru controlul simptomelor, atunci când sunt indicate.
În funcție de situație, medicul poate recomanda și proceduri minim invazive, precum ligatura elastică, scleroterapia sau coagularea în infraroșu.
Formele avansate sau cele care nu răspund corespunzător tratamentului conservator pot necesita tratament chirurgical.
Ce ar trebui să rețină pacientele cu endometrioză?
Constipația, dischezia, balonarea și senzația de evacuare incompletă pot apărea frecvent în endometrioză, dar nu demonstrează automat existența endometriozei intestinale.
Endometrioza și sindromul de intestin iritabil pot coexista și pot produce simptome asemănătoare.
În același timp, o pacientă poate avea atât endometrioză, cât și boală hemoroidală, fără ca una dintre afecțiuni să fie obligatoriu cauza celeilalte.
Constipația și efortul repetat la defecație pot reprezenta însă o punte indirectă între simptomatologia digestivă și agravarea bolii hemoroidale.
Iar atunci când există simptome anorectale persistente, dischezie importantă, modificări ale tranzitului sau manifestări care se accentuează în jurul menstruației, contextul endometriozei trebuie luat în calcul în evaluarea pacientei.
Concluzie
Boala hemoroidală este frecventă și, în majoritatea situațiilor, poate fi tratată eficient.
În cazul pacientelor cu endometrioză, lucrurile pot deveni însă mai complexe prin suprapunerea simptomelor digestive și anorectale.
Constipația, dischezia, senzația de evacuare incompletă sau durerea la defecație nu trebuie atribuite automat nici hemoroizilor, nici endometriozei.
Diagnosticul diferențial este esențial.
Scopul evaluării corecte nu este să presupunem că „totul este de la endometrioză”, ci să identificăm fiecare problemă care contribuie la simptomatologia pacientei și să o tratăm corespunzător.
Materialul are scop informativ și educațional și nu înlocuiește consultul, diagnosticul sau tratamentul medical individualizat.